Economistul Sorin Preda, în vârsta de 56 de ani, a
plecat din România în 1990 şi a stat mai mult în America de Sud, în
special Argentina, unde a derulat mai multe afaceri dar a fost şi
observator economic. Previziunile sale pentru 2012 seamănă cu o
apocalipsă financiară care va lovi exact unde doare mai tare: mâncarea.
”Ceea
ce trăim acum este un efect al deciziei guvernelor de a renunţa la
moneda cu acoperire în aur.
Adică s-au tipărit hârtii cu nemiluita fără
un etalon-marfă, cum era aurul. Astfel, masa monetară multă a scumpit,
şi va scumpi, produsele, în special hrana. În măsura în care SUA
tipăresc şi aruncă pe piaţă din nou dolari fără o valoare concretă, în
condiţiile crizei economice mondiale, se prevede o inflaţie accelerată
şi o prăbuşire a economiei mondiale. Urmează o perioadă grea, cu o
accentuare a şomajului şi majorări de taxe şi impozite impuse
populaţiei”, ne-a spus Sorin Preda.
Economistul consideră că în România s-a greşit atunci când fostele
fabrici şi uzine ale lui Ceauşescu au fost vândute sau distruse, în loc
să fie concesionate pe perioade determinate. De asemenea, statul nu ar
fi trebuit să se împrumute de pe piaţa externă, ci de la cetăţenii
români, prin bonuri de tezaur. Totodată, înstrăinarea rezervelor, în
special cele energetice, a fost o eroare capitală.
”Nu mai vorbesc de banii nemeritaţi pe care i-au obţinut, de la
buget, aşa-zişi oameni de afaceri români. În altă ordine de idei, eu
cred că România nu va avea timp să ajungă la zona euro, pentru că moneda
europeană se va dezintegra
în urma involuţiei economice mondiale din ce în ce mai rapide.
Deocamdată aurul pare să reprezinte unitate de măsură cea mai stabilă în
economie, dar în scurt timp se va vinde aur pentru o bucată de pâine,
adică se va devaloriza şi acesta.
Lucrurile se vor reaşeza abia în urma
unui conflict major, probabil un război mondial pornit de la revolte
sociale, care va avea şi scopul de a reechilibra demografic omenirea.
Pentru asemenea momente în Statele Unite s-au realizat deja mai multe
închisori speciale destinate celor arestaţi în timpul mişcărilor de
stradă - şi nu glumesc când spun acest lucru. Pentru a putea ţine
situaţia sub control este foarte posibil ca anul viitor să mâncăm, la
gamelă, hrana împărţită de armată (gamela este un vas metalic din care
mănâncă soldaţii pe front – n.r.)”, a concluzionat Sorin Preda.
”Dacă oamenii nu au suficientă mâncare au doar trei opţiuni: revolta, imigraţia sau moartea”
Moneda este un obiect de schimb din veremuri imemoriale. Ea afost
mereu din metal, cupru, bronz, fier, argint sau aur. Bonurile valorice
numite bancnote au apărut în epoca modernă.
În secolul al XIX- lea, bonurile valorice naţionale, adică banii, aveau acoperire în aur. Adică exista în banca naţională o cantitate de metal nobil şi se tipăreau hârtii şi monede care reprezentau fiecare câte o parte din acel depozit. Se ştia că o liră sterlină, de pildă, însemna un sfert de uncie de aur.
În secolul al XIX- lea, bonurile valorice naţionale, adică banii, aveau acoperire în aur. Adică exista în banca naţională o cantitate de metal nobil şi se tipăreau hârtii şi monede care reprezentau fiecare câte o parte din acel depozit. Se ştia că o liră sterlină, de pildă, însemna un sfert de uncie de aur.
În
acest tip de economie creşterea este stabilă dar lentă, adică nu te
poţi îmbogăţi „ţac-pac” dintr-un condei. Toate au mers bine până în
1914, când guvernele ţărilor dezvoltate au avut nevoie de o mare masă
monetară pentru susţinerea primului război mondial. Atunci s-a dat
drumul la tiparniţă şi s-a plătit înarmarea cu ”hârtie colorată” fără
acoperire în metal preţios. Efectul s-a văzut după conflagraţie, când
inflaţia a făcut ravagii şi a generat marea criză economică. Ulterior
s-a încercat, fără succes, de a se reveni la moneda cu acoperire.
Degringolada economică a culminat cu al doilea război mondial, care a
adus, după 1945 o anumită reaşezare a lucrurilor. Din acel moment piaţa
internaţională a fost dominată de dolarul SUA.
Numai că acesta s-a bazat doar pe productivitatea muncii, nu şi pe
depozitele de aur, ceea ce a condus la o inflaţie progresivă. În 1971
marile bănci ale lumii au cerut guvernului american să răscumpere cu aur
toate depozitele în dolari existente în acel moment. Atunci
preşedintele american Richar Nixon a decis să renunţe la orice
raportare la aur, iar dolarul a devenit discreţionar, adică se raporta
doar la el însuşi.
Americanii au început să tipărească monedă ori de
câte ori aveau nevioie, atacât inflaţia cu altă inflaţie, adică atacând
sărăcia cu bani ”virtuali”. În acest contex trebuei spus că moneda
virtuală nu este doar cea din calculator, ci şi hârtia care nu are
acoperire într-o marfă concretă, de obicei metal preţios. Roadele
acestor politici sunt culese astăzi. (Preluare de pe site-ul
Institutului Ludwing von Mises România).
Încheiem cu o declaraţie de anul acesta a unui înalt funcţionar ONU:
„Intrăm într-o eră a penuriei de alimente şi a întreruperii în
aprovizionare. Aceasta este o problemă foarte mare pentru toată lumea.
Dacă oamenii nu au suficientă mâncare au doar trei opţiuni: revolta,
imigraţia sau moartea”, a afirmat directorul executiv al programului
alimentar mondial (ONU) Josette Sheeran.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu