In zilele imparatului Leon cel Intelept (886-912),
in Constantinopol, spre Duminica, facandu-se priveghere de toata noaptea
in cinstita biserica a Vlahernei, intru slava Preasfintei Nascatoarei
de Dumnezeu, la intaia zi a lunii octombrie si de fata stand multimea
norodului, fiind ca la patru ceasuri din noapte, Sfantul Andrei,
impreuna cu ucenicul sau, fericitul Epifanie, si-au ridicat ochii in
sus si au vazut pe Imparateasa cerului, pe Acoperitoarea a toata lumea,
pe Preasfanta Fecioara Nascatoare de Dumnezeu, stand in vazduh si
rugandu-se.
Si era ea stralucind de lumina ca soarele si acoperind
poporul cu cinstitul ei omofor, impreuna cu osti ceresti si cu multimea
de Sfinti, care in haine albe si in cucernicie stateau imprejurul ei,
dintre care doi erau mai alesi: Sfantul Ioan Inaintemergatorul si
Sfantul Evanghelist Ioan. Pe aceasta vazand-o, Sfantul Andrei a zis catre ucenicul sau, fericitul Epifanie: “Oare vezi, frate, pe Imparateasa si doamna tuturor, care se roaga pentru toata lumea?” Iar el a zis: “O
vad, sfinte parinte, si ma inspaimantez, ca o vad acoperind pe oamenii
ce sunt in biserica, cu cinstitul ei omofor, ce straluceste mai mult
decat soarele.”
Si s-au auzit graiurile cele cu umilinta ale rugaciunii ei catre iubitul ei Fiu si Dumnezeul nostru Iisus Hristos: “Imparate
ceresc, primeste pe omul cel ce Te slaveste pe Tine si cheama in tot
locul preasfant numele Tau. Si acolo unde se face pomenirea numelui meu,
pe acel loc il sfinteste si proslaveste pe cei ce te proslavesc pe Tine
si rugaciunile celor ce cu dragoste ma cinstesc pe mine, Maica Ta, si
fagaduintele, primeste-le toate si din toate nevoile si rautatile ii
izbaveste“.Deci, nadajduindu-ne, Stapana, spre milostivele tale cuvinte, care le-ai zis catre Fiul tau, am voit sa nu ramana fara praznic sfantul tau Acoperamant, o, Preabuna, ci precum tu voiesti a-ti descoperi cinstitul praznic al Acoperamantului tau, o, intrutot milostiva, impodobeste-l.
Ca si cei ce te proslavesc pe tine sa se veseleasca, vazand numitele tale praznice mult stralucind; si precum acolo pe norodul cel ce era in biserica cu milostivire l-ai acoperit, asa ne acopera si pe noi, pacatosii robii tai, cu acoperamantul aripilor tale, Fecioara, Acoperitoarea noastra Preasfanta Fecioara, surpand sfaturile si gandurile celor ce cugeta rele asupra noastra. Si, in ziua rautatilor noastre, sa ne acoperi pe noi, iar mai ales in ziua cea rea, cand sufletul se va desparti de trup, de fata sa stai noua intr-ajutor si sa ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din vazduh, cele de sub cer, si in ziua infricosatei judecati sa ne acoperi pe noi sub obladuirea Acoperamantului tau.
Cu ale careia preaputernice si bine primite rugaciuni si cu ale tuturor Sfintilor Tai, Dumnezeule, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu