21 mai 2011

Un musulman care a fost inviat de Maica Domnului

Minunea din Siria

                  În decembrie 2004, un om din Arabia Saudită, un musulman, a mers la mai multe agenţii de ştiri pentru a relata următoarea întâmplare incredibilă pe care el a trăit-o şi care i-a schimbat viaţa (această istorisire a apărut la TV, radio, pe internet şi a fost publicată în cotidiene, reviste şi broşuri pretutindeni în Arabia Saudită, Siria, Palestina şi evident în toate ţările învecinate.
                   Cu câţiva ani în urmă, acest bărbat se căsătorise cu o femeie musulmană foarte bogată, dar stearpă. Anii treceau şi, în ciuda tuturor strădaniilor lor şi a cheltuielilor medicale însemnate cu mulţi doctori, ei tot nu aveau copii. Părinţii bărbatului i-au sugerat acestuia să se căsătorească cu o a doua femeie, cu toate că susţineau prima sa căsătorie (deoarece legile locale permit până la 4 căsătorii concomitente).
                   Fiind istovit, îngrijorat şi abătut, el nu a primit sfatul părinţilor săi, ci a preferat mai degrabă să meargă într-o vacanţă cu soţia sa în Siria. Acolo, ei au închiriat o limuzină cu un şofer care le va servi drept ghid pentru toate călătoriile la locurile de pe cuprinsul Siriei pe care doreau să le vadă. Pe măsură ce trecea timpul, şoferul a remarcat că cei doi treceau prin stări de amărăciune, durere şi mâhnire. Devenind familiar cu ei, el i-a întrebat cu prudenţă de ce păreau atât de nefericiţi – era poate din pricină că el nu conducea turul prin Siria mulţumitor?
                Cei doi au mărturisit şoferului că motivul nefericirii lor era neputinţa lor de a avea copii. Atunci, şoferul, care era şi el musulman, le-a spus că în Siria creştinii, anume creştinii ortodocşi, au o mânăstire care se numeşte Panagia Saydnaya (cuvânt în limba arabă care înseamnă Doamna noastră) şi că mulţi oameni care nu pot avea copii îşi găsesc refugiu la icoana ei făcătoare de minuni. Ei merg la mânăstire şi acolo li se dă să mănânce fitilul din candela care arde dinaintea icoanei minunate. Iar apoi ,,Maria” a creştinilor le dă lor, după credinţa lor, ceea ce-şi doresc.

PC. Pagini duhovnicesti 12-1
Mânăstirea Saydnaya

           Emoţionaţi, arabul saudit şi soţia lui i-au cerut şoferului să-i ducă la Mânăstirea ,,Saydnaya” a ,,Doamnei creştinilor” şi i-au spus: Dacă vom avea un copil, atunci ne vom întoarce şi îţi vom da ţie 20.000 de dolari şi vom da mânăstirii 80.000 de dolari. Deci au mers la mânăstire şi au făcut precum au fost învăţaţi. După aceea, s-au întors în ţara lor de origine şi după ceva vreme soţia a rămas însărcinată. Ea a dat naştere unui băieţel încântător. Era cu adevărat o minune a Doamnei noastre Născătoare de Dumnezeu.
           Acum, de îndată ce femeia lui a născut, bărbatul vroia să se întoarcă în Siria să-şi ţină făgăduinţele pe care le făcuse. La întoarcerea sa, el l-a sunat pe acelaşi şofer şi i-a cerut să-l ia de la aeroportul din Damasc. Dar şoferul era viclean şi rău şi el i-a convins pe doi dintre prietenii săi să meargă la aeroport cu el să-l ia pe arabul saudit bogat, să-i ia banii şi să-l ucidă. Astfel, ei l-au luat pe bărbatul bogat de la aeroport şi el, pe când mergeau cu maşina, fără să-şi dea seama că ei au plănuit să-l ucidă, le-a spus prietenilor şoferului că el le va da şi lor câte 10.000 de dolari.
                  Aceşti bărbaţi, tot nemulţumiţi, s-au abătut de pe drumul către mânăstire şi au mers într-un loc pustiu şi l-au măcelărit pe bărbatul saudit şi i-au tăiat capul şi celelalte părţi ale trupului (mâinile şi picioarele) în bucăţi. Orbiţi de patimă şi copleşiţi de fapta oribilă pe care tocmai o săvârşiseră, ei au pus rămăşiţele omului în portbagajul maşinii, în loc să le abandoneze pur şi simplu acolo. După ce i-au luat banii, ceasul şi tot ce avea, ei mergeau mai departe să găsească alt loc pustiu unde să arunce rămăşiţele omului.
                 Apoi pe autostrada naţională, maşina lor s-a stricat şi au oprit în mijlocul drumului. Cei trei bărbaţi au coborât din maşină să vadă de ce s-a calat motorul. Atunci, un şofer a oprit să-i ajute, însă ei, speriaţi că fapta lor cumplită va fi descoperită, s-au prefăcut că n-aveau nevoie de nici un ajutor. Dar pe când pleca, şoferul a văzut că picura sânge din spatele vehiculului şi a chemat poliţia să investigheze situaţia, fiindcă locul acţiunii şi cei trei bărbaţi păreau suspecţi. Poliţia a venit şi a văzut sângele de sub maşină şi de pe caldarâm, astfel că le-a cerut bărbaţilor să deschidă portbagajul.
                 Ei bine, când au deschis portbagajul, ce să vezi ?, arabul saudit s-a ridicat singur, în mod evident şi surprinzător viu şi sănătos, şi le-a spus: ,,Chiar acum, Panagia a terminat de cusut gâtul meu, chiar aici (arătându-le lor zona mărului lui Adam), după ce mi-a cusut mai întâi tot restul trupului meu”. Văzând aceasta, cei trei criminali şi-au pierdut pe loc minţile, devenind ca nebuni. Poliţia i-a arestat şi pe când erau duşi la un azil pentru nebuni, au început să urle că nu era posibil ca omul pe care-l uciseseră, îi tăiaseră capul şi membrele, să mai fie viu.
PC. Pagini duhovnicesti 12-2                 Arabul saudit a mers la o clinică medicală pentru a fi supus examinării de către medici şi specialişti, care au confirmat şi atestat că acele cusături erau foarte recente, prin aceasta adeverind întâmplarea minunată. Cusăturile erau şi sunt încă evidente. Când omul a ieşit din portbagajul maşinii, el arăta pur şi simplu ca şi cum tocmai fusese refăcut (pus la loc), fapt despre care el a mărturisit neîncetat că Panagia i-a lipit la loc trupul şi l-a înviat cu ajutorul Fiului ei.
Imediat după aceasta, el şi-a chemat rudele să vină în Siria şi au mers cu toţii la Mânăstirea Panagia Saydnaya şi s-au rugat Maicii Domnului, au lăudat-o şi au slăvit-o, şi, în loc de darul iniţial de 80.000 de dolari (pe care îi făgăduise), el a dăruit Născătoarei de Dumnezeu 800.000 de dolari.


                Astăzi, când povesteşte detaliile acestei minuni preaminunate, acest bărbat îşi începe istorisirea cu cuvintele: ,,Când eram musulman, aceasta mi s-a întâmplat mie”, arătând că el nu mai este musulman, aşa cum nici familia sa nu mai este.
Această minune a uluit teribil întreaga naţiune arabă/musulmană şi tot Orientul Mijlociu.
               



cititi si   
http://cafeneaualuitenace.blogspot.com/2011/02/marturia-rusoaicei-claudia-vasilievna.html

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

ICOANELE ORTODOXE


Constatand cu tristete ca din ce in ce mai mult in pangarele bisericilor si implicit in casele crestinilor au inceput sa apara tot felul de icoane din plastic , ingerasi , candele , cruciulite si metanii de un prost gust infiorator si cu totul straine de duhul autentic ortodox , am luat hotararea de a realiza acest site prin care sa facilitam accesul oricarui crestin la obiecte autentice si la preturi de producator.


Iubi-Te-voi Doamne, vârtutea mea. Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu

Pentru teologia ortodoxă, temeiul icoanei este realitatea Întrupării Fiului lui Dumnezeu: "Şi Cuvântul trup S-a făcut" (Ioan 1, 14). Dumnezeu, în El însuşi, nu este reprezentabil prin icoană. Dar Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a doua persoană din Sfanta Treime, este reprezentat pentru că El nu este doar Dumnezeu adevărat - "unul din Sfânta Treime" -, ci şi om adevărat, care a luat trup concret (şi deci un chip anume) "pentru noi şi a noastră mântuire". Icoana este deci o consecinţă a Întrupării, căci Hristos este "chipul lui Dumnezeu cel nevăzut" (Coloseni 1, 15).
Pentru că este reprezentarea unei persoane sfinte în Împărăţia lui Dumnezeu şi împărtăşitoare a harului Duhului Sfânt, icoana ortodoxă posedă nişte caracteristici picturale specifice acestei condiţii:
  • în portretul iconic al persoanei sfinte reprezentate aceasta persoană poate fi recunoscută, dar trăsăturile ei nu sunt de un realism carnal, ci mai degrabă ascetice, asemănătoare sfintelor moaşte lipsite de mustul cărnii(Sf. Diadoh al Foticeii)
  • fondul icoanei este cel mai adesea aurul (sau albastrul, în fresce), culoare în acelaşi timp caldă, împărătească şi preţioasă, care trimite la harul Duhului Sfânt şi la Împărăţia lui Dumnezeu;
  • reprezentări realiste ale naturii lipsesc, iar natura care este prezentă în icoană transmite şi ea un mesaj spiritual (ex.: munţii înclinaţi ca nişte valuri asupra personajului sfânt fac legătura cu imnografia: "Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine...")
Iubiti frati, icoana reprezinta bunul cel mai de pret din casa crestinului. De mici copii ne-a vegheat, si in prezenta ei ne simtim mai aproape de Dumnezeu, fiind pentru noi o poarta catre cer.
Truda mesterului iconar este nepretuita.Nu oricine are acest mare talant si mai ales nu se poate picta oricum, si de catre oricine o icoana. Pictura este o rugaciune continua cu post si suflet curat.
Desi pot parea scumpe , ganditi-va ca pentru o singura icoana, este nevoie de cel putin cateva zile de munca, la care se adauga pretul materialor de foarte buna calitate. Icoanele au preturile stabilite in functie de complexitatea scenei reprezentate si a dimensiunii acesteia.Poate constitui un deosebit cadou pentru o persoana draga, ce dainuie in timp zeci, poate chiar sute de ani.