6 iun. 2011

E bine sa stim care sunt limitele organismului uman

           Un citat celebru spune: “A fi liber inseamna, inainte de toate, a fi responsabil fata de tine insuti.”, Mircea Eliade
             In acest articol voi face referire la limitele organismului uman. E important sa-ti cunosti limitele tale, mai ales cand esti pus in situatia de a supravietui. La fel de important este sa incercam sa ni le depasim.
Altitudinea si lipsa de oxigen
           Limita la care se poate respira normal, dupa cum sustin specialistii, este 5200m. Dintre persoanele nou venite in zona altitudinilor mari, cateva vor avea senzatii neplacute incepand cu altitudinea de 2000 m si jumatate din acestea vor resimti probleme la 3000 m.
           Presiunea atmosferica scade odata cu crestera altitudinii datorita masei atmosferice care se micsoreaza prin rarefierea aerului. Datorita acestui fapt, la 2000 m altitudine volumul de aer va contine cu aproximativ 20% mai putin oxigen decat la nivelul marii, la 4000 m avem cu 40% mai putin. La 5500m presiunea scade la jumatate fata de nivel marii, avem cu 50% mai putin oxigen.
            Lipsa oxigenului afecteaza functiile organismului: aparatul digestiv va avea dificultati in digerarea grasimilor, muschii nostri lucreaza mai putin, creste sensibilitatea sistemul nervos la factorii externi.
            De ce respiram greoi la efort? S-a ajuns la concluzia ca datorita dioxidului de carbon din sange aparut in urma activitatii musculare.             Recomandare: cand ajungem in zona montana e bine sa nu consumam alimente grase si sa le inlocuim cu o dieta usoara (ex: orez, cartofi). Seara sa tinem cont sa mancam putin. De asemenea excesul de efort fizic poate duce la crize grave de rau de altitudine.
Fara aer, fara apa, fara mancare – Regula 333
O persoana sanatoasa, cu o conditie normala, poate rezista:
  • 3 minute fara aer (maxim 4 minute)
  • 3 zile fara apa (maxim 5 sau chiar 6 zile)
  • 3 saptamani fara mancare (maxim 30-40 zile, in unele situatii chiar la 2 luni)
           Supravietuirea fara hrana depinde de o multime de factori , dintre care vointa si determinarea joaca un rol important.
Alt factori importanti:
  • nivelul de deshidratare este unul dintre cei mai importanti factori insemnand piederea anormala a apei din țesuturile organice prin transpirație, prin vomă repetată
  • greutatea corpului;
  • un organism sanatos si o forma fizica buna poate sa asigure supravietuire pe perioade mai lungi de timp, pana la 8 saptamani;
  • metabolismul care are rolul de a transforma hrana in energie are un rol important;
  • clima este esentiala: temperaturile ridicate grabesc procesul de deshidratare, iar cele joase fac ca organismul nostru sa consume mai multa energie pentru a mentine temperatura corpului;
         Supravietuirea fara apa este mult mai dificila. In conditiile unor temperaturi ridicate, deshidratarea apare in aprox. 1 ora. Pentru ca organismul nostru sa functioneze bine are nevoie permanent de apa. In stadiul final al deshidratarii apare socul, care se caracterizeaza prin piele de culoare albastru-gri, rece la atingere.
Organismul pierde apa prin transpiratie, urina, fecale, dar si prin respiratie.
Deci in conditiile unei stari bune de sanatate si alti factori precum: o temperatura constanta, efort minim, o persoana poate supravietui intre 3-5 zile.
           Fara somn
           Un om poate rezista fara somn mai putin decat fara hrana, maxim 11 zile.
           In anii 70 s-a realizat un experiment in care s-a testat rezistenta la somn a catorva persoane. Dupa 40 de ore de nesomn a crescut nivelul agresivitatii si al anxietatii acestora. Dupa 60 de ore de nesomn, dispare senzatia fizica de oboseala si functiile organelor sunt suprasolicitate in incercarea de a se adapta noilor conditii. Dupa 4-5 zile, oamenii au avut halucinatii.
Problema mare apare dupa perioada de nesomn, timpul de revenire la conditia normala, de odihnit, este mare si in unele cazuri persoanele raman cu probleme grave mintale.
In cazul de mai sus, dupa intreruperea experimentului, oamenilor le-a luat peste 6 luni sa isi revina si sa scape de efectele daunatoare provocate de nesomn.
Cantitatea de apa din organism
            Daca procentul de apa din corpul uman este redus cu 1% iti va fi sete, iar daca este redus cu 10%, vei muri.
            Procentul de apa din organism e cuprins intre 50 si 70%, aceasta variind in functie de grasimea acumulata, sex si de varsta.
            Organismul nostru trebuie sa primeasca aproximativ 2,5-3 l apa/zi.
           Daca cantitatea de lichide este administrata dintr-o data, ea va fi eliminata rapid de rinichi, astfel ca trebuie sa consumam la un anumit timp cate un pahar cu apa.
Temperatura interna a corpului
             In cazul unei temperaturi extrem de scazute, supravietuirea depinde exclusiv de mentinerea temperaturii interne a corpului la o valoare de aprox. 37°C.
           Organismul uman este sensibil la variatii ale temperaturii interne. Atunci cand este frig, fluxul sangvin este oprit la nivelul extremitatilor, cu scopul protejarii organelor vitale, cele mai importante pentru supravietuire. Daca temperatura interna a corpului scade si cu 2°C, se produce starea de hipotermie, persoana isi pierde cunostinta, iar inima acesteia incepe sa bata neregulat.
In mod normal, la o temperatura interna a corpului de 24°C, inima inceteaza sa mai bata si se produce moartea.
De asemenea, o persoana care innoata in apa inghetata poate rezista maxim 5 minute, avand dupa scurt timp senzatia de somn. NU trebuie sa adormi fiindca nu te mai trezesti.
Limite maxime suportabile de curent si tensiune
          Cand tensiunea creste, rezistenta corpului omenesc scade repede, iar curentul creste foarte repede, atingand valori de ordinul sutelor de miliamperi. Singurul organ care ne apara la propriu de tensiune este pielea, dar care fiind subtire, este eficienta doar la tensiuni mici. Cand tensiunea trece de 30-40V, pielea inceteaza sa mai opuna rezistenta si “curentul patrunde in interior”.
Rezistenta superficiala a pielii in zona de atingere depinde de factorii:
  • umiditatea si concentratia de sare a transpiratiei
  • presiunea exercitata pe zona de contact – daca degetele se strang pe fir, e MULT mai rau
  • aria suprafetei de contact – exemplu in caz ca te atingi de “faza” cu surubelnita sau patentul care o/il tii in mana, sansele de supravietuire scad vertiginos
Referinte:
  • Curentul continuu se simte de la cca 10mA in sus. Curentul alternativ incepe sa se simta aprox. la 0.5-1 mA.
  • La 100V curent continuu, daca ai mainile uscate si aria de contact e mica – simple fire – nu vei simti nimic. La cca 50V curent alternativ in aceleasi conditii, deja se simte.
  • Curentul continuu coraborat cu tensiuni mari, de ordinul a 300V (se gasesc in TOATE sursele de alimentare in comutatie – din computer, TV etc.) este MULT mai periculos decat cel de 220V curent alternativ fiindca muschii tind sa se contracte si sa prinda obiectul respectiv marind astfel intensitatea curentului prin corp. Cu alte cuvinte te “prinde”.
  • Cu cat creste valoarea curentului, cu atat scade timpul in care socul devine letal
Referitor la limite:
1mA = limita de sensibilitate
5 mA = incepe sa fie dureros
30-50mA = foarte dureros
20-40mA = limita de la care “te prinde” – contractia muschilor pe fir si nu mai poti “da drumul”
—————————————————————————————————————————————————
30mA este considerata limita periculozitatii pentru un timp rezonabil de 0.2-0.5 secunde
200-500mA – limita la care inima intra in fibrilatie si deseori e insotita de stop respirator
In alta ordine de idei, curentul maxim admis sa treaca prin corpul uman fara a-l pune in pericol este de 10mA in curent alternativ si 50 mA in curent continuu.
     Ati auzit de?
     RCD ( Residual Current Device )  sau sigurantele diferentiale: acestea intrerup circuitul daca curentul prin faza este diferit de cel prin nul cu > de 30 mA. Timpul in care opreste este de aproximativ 30ms, prin urmare chiar daca curentul prin dvs este sa spunem 200mA, timpul de actiune e prea scurt pentru a produce stop cardio-respirator. Aceasta inseamna ca va curenteaza, aparatul nu poate impiedica asta, dar NU muriti – Garantat. Timpul fiind asa scurt se reduce si socul pe care il resimtiti
  preluat de pe site-ul

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

ICOANELE ORTODOXE


Constatand cu tristete ca din ce in ce mai mult in pangarele bisericilor si implicit in casele crestinilor au inceput sa apara tot felul de icoane din plastic , ingerasi , candele , cruciulite si metanii de un prost gust infiorator si cu totul straine de duhul autentic ortodox , am luat hotararea de a realiza acest site prin care sa facilitam accesul oricarui crestin la obiecte autentice si la preturi de producator.


Iubi-Te-voi Doamne, vârtutea mea. Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu

Pentru teologia ortodoxă, temeiul icoanei este realitatea Întrupării Fiului lui Dumnezeu: "Şi Cuvântul trup S-a făcut" (Ioan 1, 14). Dumnezeu, în El însuşi, nu este reprezentabil prin icoană. Dar Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a doua persoană din Sfanta Treime, este reprezentat pentru că El nu este doar Dumnezeu adevărat - "unul din Sfânta Treime" -, ci şi om adevărat, care a luat trup concret (şi deci un chip anume) "pentru noi şi a noastră mântuire". Icoana este deci o consecinţă a Întrupării, căci Hristos este "chipul lui Dumnezeu cel nevăzut" (Coloseni 1, 15).
Pentru că este reprezentarea unei persoane sfinte în Împărăţia lui Dumnezeu şi împărtăşitoare a harului Duhului Sfânt, icoana ortodoxă posedă nişte caracteristici picturale specifice acestei condiţii:
  • în portretul iconic al persoanei sfinte reprezentate aceasta persoană poate fi recunoscută, dar trăsăturile ei nu sunt de un realism carnal, ci mai degrabă ascetice, asemănătoare sfintelor moaşte lipsite de mustul cărnii(Sf. Diadoh al Foticeii)
  • fondul icoanei este cel mai adesea aurul (sau albastrul, în fresce), culoare în acelaşi timp caldă, împărătească şi preţioasă, care trimite la harul Duhului Sfânt şi la Împărăţia lui Dumnezeu;
  • reprezentări realiste ale naturii lipsesc, iar natura care este prezentă în icoană transmite şi ea un mesaj spiritual (ex.: munţii înclinaţi ca nişte valuri asupra personajului sfânt fac legătura cu imnografia: "Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine...")
Iubiti frati, icoana reprezinta bunul cel mai de pret din casa crestinului. De mici copii ne-a vegheat, si in prezenta ei ne simtim mai aproape de Dumnezeu, fiind pentru noi o poarta catre cer.
Truda mesterului iconar este nepretuita.Nu oricine are acest mare talant si mai ales nu se poate picta oricum, si de catre oricine o icoana. Pictura este o rugaciune continua cu post si suflet curat.
Desi pot parea scumpe , ganditi-va ca pentru o singura icoana, este nevoie de cel putin cateva zile de munca, la care se adauga pretul materialor de foarte buna calitate. Icoanele au preturile stabilite in functie de complexitatea scenei reprezentate si a dimensiunii acesteia.Poate constitui un deosebit cadou pentru o persoana draga, ce dainuie in timp zeci, poate chiar sute de ani.