Obiecte sculptate, icoane pictate si un cuvant de folos

7 iun. 2012

REVISTA FAMILIA ORTODOXA NR. 41

Din paginile revistei:


Părintele Paisie de la Sihla: „Rugaţi-vă din inimă!”

Acum, noi, bătrânii, nu mai avem cuvinte de folos cum aveau părinţii noştri. Ne-a luat Dumnezeu darul şi puterea cuvântului, pentru că nici noi, nici cei ce ni-l cer nu-l împlinesc cu fapta. Spunem noi câte un cuvânt de sfătuire celor care vin până aici, dar când aud că trebuie să-l pună în practică, adică să se roage mai mult, să postească, să ierte pe aproapele lor, se întorc abătuţi acasă. Spun la unii de zece ori să lase beţia şi desfrânarea ca să nu-şi piardă sufletul, dar ei, deşi făgăduiesc, le fac mai departe. Am însă şi suflete care ne întrec pe noi. Numai cât deschid gura, ei şi încep a face cu fapta lucrul lui Dumnezeu.

Există o conspirație inconștientă îndreptată împotriva copiilor?

 Virgiliu Gheorghe
Spunem că suntem manipulaţi şi nu ştim adevărul? Poate că da, însă am păţit aceasta tocmai pentru că ne-am pus credinţa în curentele zilei, în revistele la modă sau în ce se spune la televizor. Şi, mai presus de toate, ne-am încrezut în mintea noastră. Suntem manipulaţi
pentru că noi înşine ne-am predat pe mâna lor atunci când ne-am hotărât să ne facem singuri socotelile, în afara lui Dumnezeu. Căci ce altceva este planificarea familială decât să spui un permanent „nu” lui Dumnezeu, Celui ce, în Evanghelia Sa, ne încredinţează că „oricine va primi în Numele meu pe unul din aceşti copii, pe Mine Mă primeşte; şi oricine Mă primeşte, nu pe Mine mă primeşte, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine?” Marcu 9:37

Mai mulți copii în familie- problemă sau avantaj?

Psiholog Irina Constantinescu
Este adevărat, o familie mare înseamnă o investiţie serioasă de timp, energie şi bani. Pe de altă parte, avantajul de-a avea mai mulţi fraţi nu poate fi înlocuit de nimic altceva…

O româncă în America: Cum ne-am apucat de homeschooling- File de jurnal (IV)

2 noiembrie
În ultima vreme, cel puţin două persoane, femei trecute de 50-60 de ani, mi-au spus cu puţină reticenţă că nu ar fi putut face homeschooling cu copiii lor. Şi asta mă face să mă simt puţin ciudat, un fel de alien1, pentru că nimic din ceea ce ţine de homeschooling nu mi se pare extraordinar. Şi nici eu nu sunt o femeie specială, care să aibă calităţi deosebite.
De un an de zile de când am început, mi-am dat seama că homeschooling-ul nu e greu. Nu cere eforturi supraomeneşti. Nu trebuie să ai o răbdare îngerească. Pregătirea mea e destul de bună ca să fac faţă cel puţin la clasele I-IV. Şi cred că orice părinte cuceva educaţie şi conştiinţă e la fel de pregătit ca mine.

27 mai 2012

Intelepciunea la români-video


      "Când şezi între înţelepţi, să asculţi mai mult decât să vorbeşti",spune un proverb din bătrâni.

       Dar ce este înţelepciunea ? Şi cum o putem dobândi ?

     În tradiţia populară românească, sfatul "bătrânilor înţelepţi" veghea la păstrarea datinilor şi ritualurilor străvechi, şi la respectarea "legii pământului".

    Vârsta şi experienţa de viaţă le confereau acestora acea putere spirituală în care avea încredere deplină restul comunităţii.
Învăţătorul şi preotul erau consideraţi şi ei printre cei mai înţelepţi.
       Căci la baza înţelepciunii stăteau atât experienţa vieţii, cât şi credinţa şi învăţătura.
Participă: acad. Sabina Ispas - directorul Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brailoiu"; acad. Dinu Giurescu; Neagu Djuvara -- istoric; părintele Ioan Sismanian - Manastirea Petru-Voda; Casian Balabaşciuc -- scriitor; Henri Coandă (imagini de arhivă) şi săteni înţelepţi din Moldova.








13 mai 2012

REVISTA FAMILIA ORTODOXA NR 40


      Societatea în care trăim este construită pe „principii” care contrazic profund şi, din ce în ce mai mult, izbitor de făţiş viaţa trăită în rânduiala şi binecuvântarea lui Dumnezeu-Atotţiitorul.
      Legile anti-creştine sunt promovate agresiv. Suntem copleşiţi de tot felul de „reglementări” şi para-reglementări care, sub motivul civilizării şi al modernizării, de fapt caută să ne uniformizeze după măsura „omului global” sau „european”. Spaţiul public este invadat de această ofensivă brutală a unor forţe, obiceiuri şi practici care sunt străine, în ultimă instanţă, înseşi firii umane, nu numai poporului nostru.
            Există o realitate de zi cu zi în care ne zbatem şi în care ne străduim să trăim după credinţa lăsată nouă cu preţ mare, cu sângele lui Hristos şi al mucenicilor. De cealaltă parte, există o realitate confecţionată de mass-media, de oficialii instituţiilor publice şi ale celor clericale, care ne formatează într-un mod cât mai convenabil pentru ca nu cumva să ne împotrivim „evoluţiei”, „progresului” care ni se promite în această „minunată lume nouă”.
            Dar nu toţi oamenii s-au resemnat să trăiască vegetativ, nu toţi acceptă să trăiască după cum li se spune pe toate căile de prea mulţi oficiali, nu toţi vor să se înstrăineze de rânduielile, cuvintele şi învăţăturile Bisericii. Cu aceşti oameni care nu au renunţat la lupta cea bună, care au frământări şi care îşi ascultă conştiinţa, care caută răspunsuri la problemele actuale, la problemele de credinţă, de educaţie, de mod de viaţă, Familia Ortodoxă doreşte să stabilească o comunicare vie, un dialog în care cuvântul să prindă şi, mai ales, să dea viaţă.
        Ne adresăm persoanei şi nu mulţimii pentru că numai omul care se aseamănă cu Dumnezeu poate în chip conştient să lucreze binele şi nu mulţimea manipulată mediatic care reflectă şi în care se reflectă duhul lumii.
Credem că poporul român are şansa şi menirea de a mărturisi adevărul de credinţă al Ortodoxiei, dar aceasta numai dacă noi înşine vom descoperi acest uriaş tezaur şi ne vom trăi viu şi autentic credinţa.
Ajunși la numărul 40, de mai bine de 3 ani, revista Familia Ortodoxă publică lunar:
  • Cuvinte dătătoare de nădejde ale sfinţilor din vremea noastră;
  • Şcoala părinţilor – un îndreptar în viaţa de familie şi creşterea copiilor;
  • Sănătatea omului contemporan: cauzele bolilor, experimente medicale, mituri şi falsuri promovate drept ştiinţă etc.;
  • Evoluţiile majore din economia şi politica globală, precum şi legislaţiile şi valorile anti-creştine cu implicaţii semnificative pentru viaţa noastră;
  • Modele de instituţii ortodoxe  în care copiii noştri pot fi păziţi de propaganda întinătoare a culturii desfrânării şi violenţei;
  • Crâmpeie din viaţa unor oameni care şi-au recăpătat sănătatea sufletească şi trupească cu ajutorul lui Dumnezeu;
  • Convertiri la Ortodoxie;
  • Minuni contemporane;
  • Cuvinte ale duhovnicilor;
  • Evenimentele şi tendinţele actuale din Biserică;
  • Dialoguri cu cititorii;
  • O retrospectivă creştină a evenimentelor lumii contemporane care au relevanţă pentru viaţa noastră

ICOANELE ORTODOXE


Constatand cu tristete ca din ce in ce mai mult in pangarele bisericilor si implicit in casele crestinilor au inceput sa apara tot felul de icoane din plastic , ingerasi , candele , cruciulite si metanii de un prost gust infiorator si cu totul straine de duhul autentic ortodox , am luat hotararea de a realiza acest site prin care sa facilitam accesul oricarui crestin la obiecte autentice si la preturi de producator.


Iubi-Te-voi Doamne, vârtutea mea. Domnul este întărirea mea şi scăparea mea şi izbăvitorul meu

Pentru teologia ortodoxă, temeiul icoanei este realitatea Întrupării Fiului lui Dumnezeu: "Şi Cuvântul trup S-a făcut" (Ioan 1, 14). Dumnezeu, în El însuşi, nu este reprezentabil prin icoană. Dar Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a doua persoană din Sfanta Treime, este reprezentat pentru că El nu este doar Dumnezeu adevărat - "unul din Sfânta Treime" -, ci şi om adevărat, care a luat trup concret (şi deci un chip anume) "pentru noi şi a noastră mântuire". Icoana este deci o consecinţă a Întrupării, căci Hristos este "chipul lui Dumnezeu cel nevăzut" (Coloseni 1, 15).
Pentru că este reprezentarea unei persoane sfinte în Împărăţia lui Dumnezeu şi împărtăşitoare a harului Duhului Sfânt, icoana ortodoxă posedă nişte caracteristici picturale specifice acestei condiţii:
  • în portretul iconic al persoanei sfinte reprezentate aceasta persoană poate fi recunoscută, dar trăsăturile ei nu sunt de un realism carnal, ci mai degrabă ascetice, asemănătoare sfintelor moaşte lipsite de mustul cărnii(Sf. Diadoh al Foticeii)
  • fondul icoanei este cel mai adesea aurul (sau albastrul, în fresce), culoare în acelaşi timp caldă, împărătească şi preţioasă, care trimite la harul Duhului Sfânt şi la Împărăţia lui Dumnezeu;
  • reprezentări realiste ale naturii lipsesc, iar natura care este prezentă în icoană transmite şi ea un mesaj spiritual (ex.: munţii înclinaţi ca nişte valuri asupra personajului sfânt fac legătura cu imnografia: "Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul Tău cel lin alergând, strig către Tine...")
Iubiti frati, icoana reprezinta bunul cel mai de pret din casa crestinului. De mici copii ne-a vegheat, si in prezenta ei ne simtim mai aproape de Dumnezeu, fiind pentru noi o poarta catre cer.
Truda mesterului iconar este nepretuita.Nu oricine are acest mare talant si mai ales nu se poate picta oricum, si de catre oricine o icoana. Pictura este o rugaciune continua cu post si suflet curat.
Desi pot parea scumpe , ganditi-va ca pentru o singura icoana, este nevoie de cel putin cateva zile de munca, la care se adauga pretul materialor de foarte buna calitate. Icoanele au preturile stabilite in functie de complexitatea scenei reprezentate si a dimensiunii acesteia.Poate constitui un deosebit cadou pentru o persoana draga, ce dainuie in timp zeci, poate chiar sute de ani.