Pentru
locuitorii comunei Podari, Ilie Tudor a devenit deja o legendă. Este
tipul olteanului autentic, iubitor de artă, de frumos, fin păstrător al
tradiţiilor populare pe care le-a transmis cu grijă fiului său,
Gheorghe. Artistul Tudor Gheorghe. Deşi începuse o viaţă liniştită,
reuşind să-şi întemeieze o familie, nea Ilie nu a fost ocolit de
furtunile vremii, dar nici nu s-a dat în lături din faţa lor. Bun la
religie, aşa cum îşi aminteşte că era de mic, a fost pus de către preot
încă din clasa a patra primară în strana bisericii din Podarii Craiovei,
în care a şi rămas pentru mai bine de o jumătate de secol.
Talentul,
inteligenţa, dar mai ales dragostea pentru cele sfinte l-au îndemnat să
urmeze Şcoala de Cântăreţi, pe care a absolvit-o cu media maximă. A fost
obligat să se ocupe de corul uteciştilor din comună şi, pentru că
mergea cu ei la biserică, a fost luat în colimatorul comunist. A fost
arestat la 35 de ani şi închis, împreună cu mai mulţi preoţi şi oameni
de alte profesii din Oltenia, de la Craiova la Aiud, şi apoi în
închisoarea din Balta Brăilei.
În spatele cortinei negre a celor 22 de
ani de condamnare, cântăreţul de la Podari nu se aştepta să găsească
decât o mlaştină a deznădejdii. Dar cum Dumnezeu nu-l lasă pe cel drept
al Său să vadă stricăciunea, pentru nea Tudor, aşa cum îi spuneau
colegii de “celulariu”, anii de temniţă au devenit din pagubă câştig.
Astăzi se consideră fericitul absolvent al “facultăţii negre de la
Aiud”, aşa cum îi mai spune din când în când fiul său, rapsodul Tudor
Gheorghe. Aici a avut ca “profesori” pe cei mai mari dintre
reprezentanţii elitei de aur a generaţiei sale: părintele Dumitru
Stăniloae, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Vasile Militaru şi Petre Ţuţea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu