Iata ca nu doar pastori ca Harold Camping pun pe jar credulii amenintandu-i cu apocalipsa. Catastrofita apocaliptica a iesit demult din zona hollywoodiana (unde s-a materializat in nenumarate filme ce au culminat cu celebrul 2012 si a celebrilor pastori experti in avansarea de date ale sfarsitului lumii (evident, toate contrazise de realitate) pentru a deveni chiar… mesaj al unor institutii publice.
Nu demult am avut ocazia sa tratam despre mesajul Apocalipsa Zombi pe care o institutie cheie in SUA (Centrul american pentru Preventia si Controlul Dezastrelor) l-a emis pe piata groazei. De
aceasta data mesajul apocaliptic vine chiar din partea NASA, al carei
administrator s-a gandit ca e momentul sa ceara, intr-un material video
(vezi mai sus) de pe siteul institutiei, propriilor angajati sa isi
pregateasca familiile pentru eventualitatea unui dezastru.
Dar nu doar NASA are astfel de preocupari. Insasi administratia prezidentiala SUA s-a
gandit ca este bine sa se echipeze cu un super-avion capabil sa poarte
presedintele tarii in siguranta in cazul in care s-ar declansa un razboi
nuclear. Apocalipsa Zombi, dezastrul NASA si
razboiul nuclear, iata asadar trei mesaje propagate aproape in stil
viral de institutii publice americane (dintre cele mai importante) si
duse mai departe de industria mediatica.
Cum CDC, NASA si Casa Alba au alte interese decat obtinerea unui “trafic greu” pe pagina de net, se pune intrebarea DE CE aceasta abundenta de mesaje apocaliptice? Ni se pregateste ceva? Sau, mai degraba, suntem testati, suntem “pregatiti” pentru ceva? Cert este ca aceste mesaje arata si atractia pe care mesajele apocaliptice o au pentru marele public. Daca pe vremea lui Noe oamenii radeau de acesta cand isi pregatea Arca, acum se pare ca strategia diavolului s-a diversificat: nu se limiteaza doar la cei care nu cred ca vine sfarsitul, ci se ocupa si de cei care sunt usor impresionabili, pentru a le amplifica panica si a le ridica nivelul de adrenalina, determinandu-i sa isi puna provizii deoparte, sa faca o revolutie, sa se rupa de societate, sa renunte la tot ce au, sa scape cu viata din dezastrul apocaliptic.
Acestor impresionabili cauta sa le dea senzatia ca daca vor asculta orbeste
de vocea care, in ciuda mesajelor apocaliptice emise, le transmite
aproape hipnotic o falsa siguranta de sine si un confort psihologic
cautat cu disperare in vremuri de criza, cumva, poate, vor avea sansa de
a privi din afara evenimentele decisive pentru lume care vor veni in
curand. Ca si cum s-ar uita la un film de groaza (de data asta unul live, de tip ‘reality show’)... la ceva care li se intampla numai altora…
Acum se vede treaba ca diavolul nu mai vrea doar sa nege ca ar putea veni sfarsitul lumii, ci vrea sa isi regizeze el propria apocalipsa. Adica sa-i determine pe oameni sa se preocupe intens de false solutii pentru sfarsitul care, negresit, va veni oricum peste noi. Insa nu asa cum isi imagineaza scenaristii apocalipsei de internet, apocalipsei mediatice, ci asa cum scrie in Sfanta Scriptura si cum ne-a lasat Biserica cuvant.
Cumva, totul miroase a fi o uriasa diversiune menita sa abata atentia omului de la singurul lucru care trebuie si de a-l determina sa caute sa-si scape viata, pierzandu-si sufletul. O strategie menita sa il determine sa astepte sfarsitul din directia nepotrivita, cu starea de spirit nepotrivita si, in esenta, total nepregatit pentru evenimentele real-apocaliptice care vor veni peste noi. Si pentru propriul sfarsit, pana la urma, care poate sa fie oricand.
Cum scriam si aici:
( …) La puterea imensa si reala pe care o dispun, mai ales asupra circulatiei informatiei (si, prin excelenta, asupra internetului ca mediu predilect de circulatie), este de la sine inteles ca au avut si un interes strategic in “a da drumul la supapa”, in a alimenta chiar aceasta tendinta, extrem de “manoasa”, a unor mase largi de a detine un “acces” facil la “secretele cele mai secrete” ale scenariilor de conducere si de distrugere a lumii. Fiindca nu este exclus ca tocmai sub aceasta noua “perdea de fum” cat mai intinsa cu putinta, prin galagia si revolta starnite, intretinute si dirijate atent catre paroxism, sa se poata camufla si mai bine adevaratele pericole sau… sa dea nastere unor “efecte secundare” mult mai profitabile pe termen lung pentru strategii sinistri ai mersului planetei…. Dar toate cu ingaduinta lui Dumnezeu!
Un scop perfid al acestor scurgeri poate fi si cel de natura psihologica, iar aici este capcana in care foarte multi dintre noi putem cadea, chiar fiind manati de cele mai bune intentii. Se contureaza – si ne referim aici la zona de critica si opozitie fata de “sistemul” globalizant - un anumit tip de climat psiho-social in care oamenii sunt formati, practic, in asa fel incat sa fie tinuti intr-un continuu suspans, intr-o stare de tensiune si agitatie, cu adrenalina ridicata, pentru ca si aceasta dispozitie este una DE ASTEPTARE, dar nu este asteptarea cea vie si sanatoasa, eshatologica, a lui Hristos, ci ajunge sa fie o tanjire, o complacere sau o adictie morbida in toata regula dupa “evenimente apocaliptice”. Asistam, practic, la o substituire inconstienta a trezviei si a privegherii duhovnicesti cerute de Hristos pentru “asteptarea Mirelui” cu alarma si surescitarea psihologica, stare ale carei roade duhovnicesti predispun sufletul mult mai degraba catre primirea celui care va veni ca fals Mesia.Sa tinem seama de cele scrise intr-o prorocie a Sfantului Nil Athonitul:
Hrana lui Antihrist este tulburarea oamenilor; caci, cand se vor tulbura oamenii, atunci el se va bucura.De aici, pe langa criza tot mai acuta de ordin social, provine si “efectul” atitudinilor “revolutionare”, ale caror “seminte” sunt aruncate astazi pretutindeni si in toate felurile, prin aţâţarea, alimentarea si mentinerea oamenilor intr-o stare de tulburare totala, de agitatie sterila si de dependenta bolnavicioasa de toti acei “stimuli informationali” care ii obisnuiesc cu “informatii soc de culise”, cu “senzatii tari” si “demascari” - in realitate total inutile pentru viata si pentru mantuirea lor - trezind insa… porniri de revolta nestavilita, dorinta de protest continuu, suspiciunea, ura, impulsul spre razbunare. Nu numai in ceea ce priveste ordinea statala, internationala, bancara, corporatista, etc., ci si in ceea ce priveste autoritatea Bisericii, prin minarea reperelor ei de incredere, de stabilitate si echilibru.
sursa:
www.razbointrucuvant.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu